Ce simte poetul nu
simte orișicine
ca pasărea-ntr-o
cușcă, odată intrat în ea,
somn el nu mai are,
ci doar vedenii infernale:
furtuni, dorinți și
valuri de temeri...
El iubește și se
hrănește cu stihuri îngânate
până la neuitare în
mijlocul armelor ce nu iartă.
Poetul își află
măsura forței în viitor.
Oct.2015
Valeria Paștiu-Gușeilă
Nessun commento:
Posta un commento