mercoledì 17 aprile 2013

Exercițiu



                                                                                              Motto :                                   
                                                                                                         A iubi – aceasta   vine
                                                                                                                                            tare  de departe-n mine.
                                                                                                                              A  iubi -    aceasta  vine
                                                                                                                                           tare  de departe- n   tine. ”  *

  A ghici- n freamăt de codru, ori în foșnetul de frunze
  vine  sigur -    de la  muze.
  Închide-ți ochii acum și - ascultați,
  pildele  acestea –le-n-învățați :
  Foșnetul  frunzei  de alun – îți scoate-n cale  (p)omul bun ;
  Legănatul frunzei de stejar- vorbește evident: „ El”  e bogat și plin de har;
  Adierea frunzei de gutui-  îți spune dacă e bine – Da-  să-i spui:
                 Pinului  amorezat, ce-ți va declama că nu-i păcat,
                 să rătăcești  o zi și-o noapte
                 ca să  asculți, ecouri, șoapte,
                 și-ți  va  promite că        - ochii –o să-ți vadă,
                 în zori, toți pomii și arborii- adunați în livadă;
   Susurul frunzei  de fag - e gândul empatie cu cel drag.
   Frumoasă, frunză de Viță - de- vie,
   mireasă-n        toamnă   târzie,
   vei fi martora unui zbucium  fatal,
   în  soborul ` nalt, marțial   și  egal.

 
  Frumoasă   frunză de                     Viță-de-vie,
  Recviem – în toamnă, în primăvară – Rapsodie.
„ Subt  frunze-nalte  mergem  mai departe, tot  mai  departe ” **
... prin    cântec  țesut  din   adieri  de  gânduri,
    Cu pace, iubire,  întristări  și  bucurii  în rânduri.


                                                                                     Valeria  Paștiu  Gușeilă
     Nov. 2012

·         Versuri   din poezia  Primăvara, de Lucian Blaga  
**    Vers din poezia - De mînă cu marele orb, de Lucian Blaga 








Întrebare



                              
                                    ( acrostih )

                    În   tot  ce facem  suntem noi
                    Nu știe  Timpul  și petrece 
                    Trasând în calea  noastră  semne?
                    Răspunsul sună cu  nădejde:
                    Edificând un drum plenar,
                    Bogați  am fost ...
                    Avizi ca-ntr-un poem homerian.
                    Răbojul  trudei.  Patimi nestinse.
                    Ego-ul,   Oh! Cum  ne  destramă vise! 


                             Valeria Paștiu  Gușeilă

                     28.01.2013