Multiversul. Ceea ce acum, aud,
ca o șoaptă infinită,
ce țipă în inima gândului meu,
în trecut se numea
Pomul Vieții.
”Ceea ce într-un univers moare, în alt univers continuă să trăiască.
E bateria de 20 de wați-
purtătoare de infoenergie.
Când Observatorul sună deșteptarea,
în
ceasornicul de aur - bateria mișcă pendula,
despicând
cerurile și ne saltă dintr-un univers în
altul.”
Ceea ce acum, aud,
nu este decât propria mea
neputință.
Neputința de a ieși din această
celulă cu gratii - mintea.
E
exil pe drumul cercului ce se închide.
E chin lăuntric ce-mi mistuie
liniștea și echilibru. Și sufletul.
E neaufragiu impus din dorința
de afla un „ceva” ce încă nu s-a spus.
