Pentru El,
cel care și-a născut
prin canon și dăruire
Numele,
sorbit-am o lacrimă de stea
plutind pe raza gândului.
Și-acum datu-mi-i să cobor
cu aripile frânte
ca să mă
nărui
în adâncul sufletului meu
de această contrarietate
fără margini ...
Să fie dar cuprins – de amnezie -
de Numele nu-și mai știe ?
Nessun commento:
Posta un commento