La mulţi ani!

      

                      

                        ( 100   de numere)

                                acrostih

  Lăsați   pasarea  speranței  să cânte ! 

  Are   memoria ei  literară,

  Mare, de elefant...

  Uită  doar gesturile ” super cilium”

  La nunta  de piatră,

  Ținut-a minte  întreaga  partitură.

  Iată, azi  pasărea albastră-i gătită de sărbătoare !...

  Acum,  la numărul o sută

  Numele  ei – Rapsodia - intră-n  conștiințe,

  Iar noi îi stăm de strajă.  Întru îmbogățire...

                                                                                     

Albumul cu nostalgii

                

          Din ochii  care-odată îți zâmbeau, 

          Din  bucuria în care îi scăldau,

          Din chipul radios, pătruns de boreal,

          Din glasul de ceară, ori clinchet de pocal,

          Din  părul lung, înmiresmat,

          `nadins pe umeri revărsat,

          Ce-a mai rămas privirii?  ce mai am ?

          Ce-a mai rămas rostirii ? ce mai am ? 

          Atât. Albumul cu fotografii.

          Iar în sertarul minții: o geană căzută

                         ... pe obraz,

          Sărutul sufletului, și-un vis străfulgerat.