domenica 27 novembre 2011

Rugă şi promisiuni


                                                    
              

                Tată, dacă vrei să-mi iei
                Un căluț sau un ponei,
                Îţi promit că am să fiu,
                Cel mai cuminte copil,
                Şi când o sa fiu mai mare,
                Am să vin pe-un Cal călare,
                Şi-am să-ţi dau  o sărutare.

                Mimi, ție-ti cer iertare,
                Pentru pictura cea mare,
                Şi te rog sa ai răbdare,
                Până-oi creşte, un pic mai mare
                Ca să pot să-ţi dovedesc,
                Cât de mult eu te iubesc,
                Ce tablou pot să-ţi pictez,
                În culori şi cu unelte,
                Nu uzând  crema de ghete.

                Ţie, Petru, am să-ţi cer,
                Să-mi mai faci rost de un miel,
                De un miel, de un cățel,
                De vre-o câțiva iepurași,
                Că sunt tare drăgălași
                Ca să pot să-ţi spun şi ţie,
                Cât de drag îmi eşti tu mie,
                Şi-ţi promit că am să-ţi fac,
                Cea mai mare ferma în sat. 

                Mama Ana, ce să-ţi spun,
                Tu mi-ai dat tot ce-i mai bun,
                De aceea nu-ţi mai cer
                Decât să îmi dai un sfat,
                Pentru mama, ce  sa fac,
                Ca să-i fiu si ei pe plac,
                La cate năzbâti fac.
                Pentru sfat, îţi mulțumesc
                Ţine minte: te iubesc.

                O, mamă, dacă ar fi să-ţi cer,
                Ce-aş vrea sa am şi ce-ai putea să-mi dai,
                Ţi-aş cere așa:
                Dă-mi mamă, un frățior, o surioară,
                Căci dacă doi vom fii sub soare,
                Nori grei, n-au cum sa ne doboare,
                O, mamă, pentru tot ce-mi dai,
                Îți mulțumesc, îți mulțumesc ,
                Şi nu uita că te iubesc.

 
                                                             Pt.  Alexia,
     

                                                       
 
Sibiu, 14.05.2010

Dedic, aceasta poezie, Alexiei, cea mai năstrușnică  nepoțică , fiica  Danei şi a lui Marius.                                                       

Nessun commento:

Posta un commento