Naștere

Unde-i  iarna  de altădată?

Unde-i  liniștea și nimbul?

Elegia  și colindul?

Fulgi de  nea   deasupra   noastră,

Să  mai   legene  o dată...

Să  mergem  iar  frumos, ... la  pas.

Să cumpănim  ce   ne-a   rămas.

O,  voi,  Demiurgi  ai Artei și  ai Vieții

Veniți,  veniți, cu  lire, dălți, penele!

Ca-ntr-o  legendă  veche  neuitată,

Să  ne  croim  Actorul  nou  de scenă.

Vom    face  pentru  fruntea-ți   o  albă  diademă.

Ți-om  plămădi  o  inimă  mare. Balsam  de   mângâiere.

Să  evadăm   odat `   și   odat `  din necuviință  și mizerii.   

Și-acum  desăvârșind  în tine   pe VOIEVODUL,

Și -amestecând  sclipirea  cu  iubirea,

Cu  mantie  de visuri,  te vom  înveli.

VALAHIA , duce-o  departe   SIRE!

Spre   zări  cu  fruntea  de   zăpadă,

Dragostea  ta,  pentru  noi  SIRE,

Să  nu   cunoască   hotare!

24  ianuarie 2012